Acomodarea la gradinita – cum ne pregatim copilul?

Acomodarea la gradinita

Inceperea gradinitei este un pas imens pentru un copil de 3-4 ani. Este un pas mai mare decat se vede. Acomodarea la gradinita depinde de multi factori care se intrepatrund. Conteaza mult felul de a fi al copilului, relatia pe care o are cu parintii. Apropo, daca se adapteaza mai usor si nu e genul care sa nu se poata desprinde de gatul vostru, nu inseamna ca nu va iubeste.

Important este si felul in care percepe noul mediu. Desenele acelea de pe pereti si ornamentele oare le percepe ca fiind prietenoase si confortabile sau ii e teama de rasul Elsei? Na! S-a nimerit tocmai la el in clasa un pictor care nu reuseste sa redea un zambet cald. Clasa i se pare primitoare sau e doar un spatiu mare? Si pentru un copil de varsta mica, in plina acomodare la gradinita distanta dintr-un capat al altul al salii de clasa, poate fi un drum lung.

Acomodarea la gradinita si rolul parintilor

Asadar, copilul nostru are mare nevoie de noi in acele momente. Are nevoie de implicare din partea noastra, de intelegere, de rabdare si multa iubire. Suntem alaturi de el/ea neconditionat si intelegem ca nu-i e usor. Nici noua nu ne-ar fi. Si nici acum nu ne e intotdeauna. Si suntem cu mult mai mari decat copilul nostru.

Ai mei au plecat la gradi la 3 ani, respectiv la 2 ani si jumatate. Nu, nu tineam la al doilea sa plece asa devreme, dar isi dorea atat de mult sa fie si el „male”, incat am cedat rugamintilor si l-am inscris. Da, aveti dreptate! Avea un frate mai mare in fata, insa nu e regula. De multe ori, din contra, sunt frati mai mici care refuza tocmai pentru ca ei au fost de multe ori mai protejati. Pentru ca… de cand s-a nascut, s-a pozitionat ca cel mai mic.

Partea amuzanta a fost ca mersul pe strada dupa prima zi de gradi n-am sa-l uit toata viata. A fost cel mai mandru copil de grupa mica venind spre casa, alaturi de fratele lui (de la grupa mijlocie – alt om mare!).
Nu va imaginati ce era cu un an in urma la noi in casa dimineata, cel mare plangand ca vrea sa stea acasa, iar cel mic bocind de zor ca vrea la gradi, ca e „male”. 🙂
Asadar am trecut cumva prin toate fazele, atat ale copilului care isi doreste sa mearga la gradinita, cat si ale celui care nu este asa de incantat de perspectiva „inrolarii” la un program.

Ce ar trebui sa avem in vedere in perioada premergatoare inceperii gradinitei:

  • Sa se descurce singur(a) la baita cu treaba mica; daca ajungem la treburi mai „serioase” este ajutat(a) de ingrijitoare;
  • Sa stie sa-si spuna numele;
  • Ziua in care merge la gradinita sa nu fie prima zi in care sta separat de parinti pentru cateva ore – lasa-l macar 30 de minute in compania unei persoane pe care o intalneste frecvent, cineva din familie care va viziteaza mai des (bunica, matusa, o prietena a ta cu care e obisnuit(a), etc.). Impactul nu va fi atat de dur si nu se va simti parasit, cand va veti desparti de el/ea, fie si pentru 3 ore de gradi. In mintea unui copil timpul are o alta dimensiune.
  • Ai grija sa se joace si cu alti copii de varsta lui/ei, inainte de a merge prima data la gradinita – astfel copilul va fi invatat sa socializeze la nivelul lui cu ceilalti copii si vei pune o „caramida” la acomodarea lui/ei ulterioara la gradinita;
  • Citeste-i in fiecare zi o poveste – isi va dezvolta vocabularul si atentia. Nu trebuie sa fie povesti lungi sau prea descriptive, cand sunt mici. Noua ne-au prins foarte bine cartile de fabule – sunt mai scurte si au intotdeauna o morala din care puteti trage niste concluzii impreuna (de ce e bine sa nu mintim, sa ne ajutam prietenii, sa ne purtam frumos cu cei din jur, etc.);
  • Povesteste-i despre gradinita – cum o sa fie, cum o sa isi faca noi prieteni, ce cantecele si poezioare frumoase va invata. Pe ai mei serbarile de la gradinita i-au inspirat sa ne faca spectacole seara acasa. Ne fac invitatii din bucatele de hartie si suntem anuntati ca incepe spectacolul, asa ca 20-25 de minute stam atenti pe canapea si ascultam cantecele, poezii, admiram costumatii „gandite” de juniori, etc.;
  • Mergeti impreuna si vizitati gradinita – aveti ocazia sa-i faceti un tur al locului si sa-l familiarizati cu mediul;
  • Pregatiti-va sa va acomodati si voi la inceputul de gradinita – cu cat veti fi mai pregatiti, ca parinti, cu acele ore pe care copilul nu le petrece alaturi de voi, cu atat ii veti transmite o stare de incredere si nu de neliniste.

Daca aveti experienta in domeniu, la voi cum a fost acomodarea la gradinita a copiilor? Lina sau, din contra, ceva mai dificila? Cum ati depasit momentele mai delicate?

Ti-a placut articolul? Trimite-l si prietenilor!

Aboneaza-te la Newsletter si alatura-te parintilor din comunitate! Primesti pe e-mail ce apare nou pe Prescolar.ro!

* obligatoriu

Dezabonare | Actualizare date personale

Ina Iliescu

Sunt mamica de doi jucausi, glumeti, tandri, uneori nervosi, Alex si David, casatorita cu Mircea . Ca orice mama care se respecta, "cant" la mai multe instrumente simultan: webdesign / administrare site-uri, blogger si mami full time. Welcome!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

* Trebuie sa bifati casuta

*

Sunt de acord

Solve : *
29 − 2 =


Citește articolul precedent:
Manevra Heimlich la bebelusi
A inghitit ceva bebelusul si s-a inecat? Iata cum procedati – Manevra Heimlich

Manevra Heimlich la bebelusi Pana acum vreun an aveam mari emotii cu Alex. Aproape se ineca de la bucatele de

Închide