Ispititoare pentru cumparatorul sarac prin preturile mici, produsele "marca cea mai ieftina" din lanturile de magazine au mai multe E-uri si adesea au calitati nutritionale inferioare produselor mai scumpe. Cel mai ieftin lapte UHT costa 2.79 lei/litru, cel mai scump e in jur de 5 lei. Care e diferenta? Ca si compozitie, cel mai ieftin UHT de pe piata e o amestecatura de substante: lapte de vaca, proteine din lapte si frisca. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, explica: „Este un lapte cu valoare biologica foarte scazuta, care a fost reconstituit din ce-a mai ramas din laptele initial dupa ce s-a scos tot ce se putea scoate: proteinele s-au extras prin procedee de osmoza-ultrafiltrare si grasimea prin centrifugare. Printre ingrediente e mentionat si laptele. Va dati seama ce degradat trebuie sa fi fost acest lapte, incat chiar si dupa ce fabricantii au adaugat in el celalalt ingredient, «proteina din lapte», procentul de proteina totala din produsul finit (1,5 g/ 100 ml) e aproape de doua ori mai mic decat in orice alt lapte din comert. Frisca din compozitie e folosita ca sa salte procentul de grasime si pe post de emulgator, facand laptele sa para mai mult decat este el, mai natural, mai savuros, sa dea senzatia de onctuos. in America chestia asta se pedepseste”.

Mananci pate - dai in malnutritie
Pateul „premium” de pui, 200 de grame, costa 4.26 lei. Exista si cu 1.35. Ca ingrediente, ambele contin 20% ficat de pasare, carne de pasare si apa. insa asemanarile se opresc aici. in timp ce pateul ieftin contine „slanina si sorici”, pateul scump are ingrediente mai de soi: „ulei vegetal nehidrogenat, proteina vegetala din soia, smantana, sare iodata, zahar, ceapa, sirop de glucoza, amidon de grau”. Ca aditivi chimici, la ambele pateuri regasim conservantul E 250 (nitrit de sodiu), colorantul E120 (carmin) si potentiatorul de gust E 621 (monoglutamat de sodiu), antioxidantul E 300 (vitamina C). Pateul premium contine in plus patru aditivi blanzi: ingrosatori E 452 (polifosfati) care „dezechilibreaza balanta dintre calciu si fosfor si impiedica fixarea calciului in oase”, emulgatori E472c (esterii glicerolici ai acidului citric) ce „nu dau reactii adeverse”, conservant E 330 (acidul citric) care „in cantitati mici nu da reactii adverse, ci doar in cantitate mare ataca dintii si acidifica mediul intern” si antioxidant E301 (ascorbatul de sodiu), „fara efecte adverse”.

Desi are cu trei E-uri mai putin decat pateul premium, tot pateul saracului ramane mai periculos, fiindca are in compozitie agentul de ingrosare E 407 (caragenan). Gheorghe Mencinicopschi: „Caragenanul impiedica asimilarea mineralelor si a unor grasimi, ducand la carente de minerale (calciu, fosfor, magneziu) si microelemente (seleniu-zinc) si a unor grasimi si vitamine liposolubile (A,D, E, K) ducand la malnutritie. Caragenanul poate avea actiune laxativa, in unele cazuri provoaca alergii si se degradeaza limitat in intestin in intermediari cu efect toxic ce pot provoca ulcer si chiar cancer”.

Fusilli din faina inferioara si ceai colorat
Pastele fainoase care costa doar 1.15 lei punga de 400 grame nu sunt facute din soiul de grau „Triticum durum” (care e mai bogat in proteine), ci din grau comun: „Sunt facute din faina inferioara de tipul 650. De aceea au cantitatea de proteina putin mai mica: 11g/100 grame. in schimb au valoarea energetica foarte mare 75%”. Niste paste fusilli premium costa 2.99 lei/pachet, insa au calitati nutritionale superioare: „Au mai putine glucide si au mai multa proteina: 71,8% glucide, 13% proteina, lipide 1,5 grame”.

La capitolul ceaiuri, produsele „modeste” cu aroma de fructe  costa 1.19 lei – jumatate fata de o marca normala. Diferenta de pret – diferenta de continut. in timp ce intr-un pliculet ”modest” continutul de fruct e de maxim 30 %, la celalalt procentul de fruct urca la 47%. La capitolul arome si coloranti, pe ambalajul ceaiului ieftin scrie doar „arome”, pe produsul celalalt e mentionat in clar: „Nu contine coloranti sintetici. Culoarea rosie e data de culoarea naturala a ingredientelor sale. Arome naturale”. Verdictul profesorului Gheorghe Mencinicopschi este: „Ceaiul cu mai mult fruct si fara aditivi chimici e mai bun”.

Ciocolata tip "nenorocire"

La raionul de ciocolata, tableta de 100 de grame si pret 0.79 lei are doua ingrediente principale: zaharul si margarina. Secundar contine si cantitati mici de lapte praf, zer praf si cacao pudra: „minimum de lapte 8.5%, minimum de cacao 6%”. Directorul Institutului de Cercetari Alimentare o descrie ca fiind: „O nenorocire la oricine o dai. Asta nici nu e ciocolata, de fapt. E asa cum si scrie pe ambalaj, tableta de lapte cu aroma de cappucino. Nu e minciuna lor, e necunostinta oamenilor care vazand-o in forma asta de tableta o asimileaza cu ciocolata”. Comparativ, la o ciocolata cu cappucino care costa 2.69 lei, pretul se reflecta in plusul calitativ si cantitativ de ingrediente: „masa de cacao, unt de cacao, unt concentrat, lapte praf degresat, praf de zer dulce, pasta mocca, aroma naturala, sare”.

Racoritoarea neurotoxica, laxativa si cancerigena, la numai 0,94 lei
Cei mai ieftini 2 litri de suc de portocale costa 0.94 lei - de aproape patru ori mai putin decat sucurile care domina piata. Care e reteta din spatele pretului bun? „Apa, maltodextrina, aroma artificiala, E 290, E 330, E 952, E 954, E 951, E 211, E 414, E 420, E 102, E 110”. Directorul Institutului de Cercetari Alimentare traduce: „E 952 si E 954 au potential cancerigen, E 951 e cancerigen si neurotoxic, E 211 si E 102 pot declansa sindromul de hiperactivitate si deficienta de concentrare la copii, E 414 interfera cu absorbtia vitaminelor si sarurilor minerale, E 420 e laxativ, E 110 provoaca distrugeri cromozomiale cu potential cancerigen si la animale provoaca retardare prin blocarea cresterii”.

Nu-i de mirare ca, in comparatie, un suc de 3,85 lei pare elixir de sanatate: „Apa, zahar, suc de portocale minim 6% si aroma de mango, arome naturale si identic naturale, colorant beta caroten,  E 290, E 330, E 414, E 445 si E 300”. Pe langa conservanti si coloranti, profesorul Mencinicopschi atrage atentia si asupra indulcitorilor artificiali din sucul low cost: „Valoarea energetica scazuta (0.114 kcal/ 100 ml) nu trebuie sa ne incante ca ne ajuta sa slabim, pentru ca s-a vazut ca edulcorantii chimici de sinteza intensi din acest suc pacalesc organismul dandu-i senzatia de dulce, dar nevenindu-i caloriile, intretine o stare de foame, care te face sa  te ingrasi in final”.

Foi de placinta: 5 E-uri, 10 efecte adverse
Foietajul congelat de 4,79 lei/kg contine cinci E-uri blande: „E 1260, E 472, E 170, E 300, E 282”, care pot provoca doar dureri abdominale, diaree, voma, balonare, tulburarea balantei mineralelor, hemoroizi, migrene si simptome asemanatoare crizei de vezica biliara si pot tulbura simtul olfactiv si gustativ. Un aluat un pic mai scump (5,49 lei/800 grame) se limiteaza la doi aditivi: colorantul beta caroten (E 160 a) si antioxidantul acid ascorbic (E 300).

Cascaval "light" in proteine
Cascavalul de 15,99 lei/kg, adica cel mai ieftin, e obtinut din lapte de vaca pasteurizat, are doar 9% proteine, in timp ce cascavalul de 20 de lei are 23% proteine la acelasi continut de grasime: 25%. Profesorul Mencinicopschi explica ce s-a intamplat: „A fost facut din lapte din care s-a scos urda, probabil. S-a extras proteina din lapte, care s-a folosit la alte produse, dupa care s-a facut cascaval“. Mai mult, cascavalul cel mai ieftin e si mai sarac in energie (283 kcal/100g) decat cel premium (320 kcal/100 Kcal)”.

Branza topita, pentru osteoporoza la varste mici
Branza topita de pe raftul cel mai de jos contine in cantitati descrescatoare urmatoarele: „apa, smantana, branza, concentrat proteic din lapte, lapte praf”, in timp ce branza de pe raftul de sus nu contine apa deloc, ci doar derivate din lapte: „lapte degresat, branza, unt, lapte praf degresat, smantana praf 0.1%”. In ce priveste aditivii, E-urile din ambele tipuri de branza interfereaza cu fixarea calciului si mineralelor in oase, insa cu cele cinci E-uri ale sale branza ieftina e mai chimizata decat cea scumpa, care are doar trei aditivi: „E 339 (fosfati de sodiu) care dezechilibreaza balanta calciu-fosfor impiedicand fixarea calciului in oase, si e o sursa de sare ascunsa, E 452 (polifosfat de calciu) care interfera cu fixarea calciului in oase si in ultima instanta duce la aparitia osteoporozei la varste mici, E 1420 (amidon modificat de cartofi) incompatibil cu sistemul digestiv uman, E 407 (caragenan) care duce la carente mineralo-vitaminice si creste riscul cancerigen si E 330 (acid citric) care interfera cu fixarea calciului si exacerbeaza aparitia cariilor dentare”.

Mentionam ca exista si produse din "marca cea mai ieftina" care nu au deloc E-uri.
Acestea sunt obtinute prin procese tehnologice care in mod traditional nu necesita utilizarea de aditivi: uleiul, legumele congelate, untul sau smantana.