Epilepsia este o afectiune cronica ce se manifesta prin crize convulsive recurente, datorate unei descarcari electrice excesive a neuronilor cerebrali. Epilepsia se poate manifesta la orice varsta, dar este cu mult mai frecventa la copil decat la adult, deoarece creierul sugarului si copilului este mai vulnerabil, fiind imatur din punct de vedere al dezvoltarii. In numeroase cazuri, frecventa crizelor de epilepsie scade odata cu inaintarea in varsta, acestea dispar intr-un interval de timp variabil. Acesta este cazul convulsiilor familiale benigne neonatale care survin doar in primele luni de viata, pentru ca apoi sa dispara, fara a lasa sechele.

Cauzele epilepsiei
In unele cazuri, epilepsia apare in urma unui traumatism cranian sever, unor dificultati la nastere sau a unor infectii grave care afecteaza creierul, precum meningita. Epilepsia a carei cauza este cunoscuta se numeste epilepsie simptomatica. In majoritatea cazurilor insa, cauza nu este identificata –vorbim atunci de epilepsie idiopatica. Studiile recente au demonstrat rolul factorilor genetici in unele forme de epilepsie. In prezent este general admis ca epilepsiile idiopatice au o predispozitie genetica, care combina actiunea mai multor gene si a factorilor de mediu.

Diagnostic
Orice persoana poate face o criza la un moment din viata; vorbim de epilepsie doar atunci cand crizele se repeta in decurs de cateva luni sau ani. Atunci cand copilul sufera mai multe crize, medicul de familie ii recomanda un specialist pentru stabilirea diagnosticului. Deseori, medicul pune diagnosticul folosind o descriere a crizei facuta de un martor precum si alte informatii despre antecedentele medicale ale copilului. Sunt utilizate si cateva investigatii specifice:

- un examen clinic si uneori o analiza de sange
- un CT (tomografie computerizata) sau un RMN (rezonanta magnetica nucleara)
- o electroencefalograma

Aceste teste nu stabilesc diagnosticul de epilepsie, dar furnizeaza informatii care pot contribui la descoperirea cauzelor crizelor. Rezultatele normale la aceste teste nu exclud diagnosticul de epilepsie.

Tratament
Majoritatea copiilor care sufera de epilepsie sunt tratati cu medicamente antiepileptice. Acestea nu vindeca boala dar evita recidivarea crizelor.  Odata ce descopera medicamentul potrivit sau combinatia potrivita de medicamente, la numerosi pacienti crizele dispar. O alta optiune de tratament pentru copiii ai caror crize nu pot fi controlate cu ajutorul medicamentelor este dieta cetogenica -bogata in grasimi si cu continut scazut de carbohidrati. Raspunsul copilului la aceasta dieta va fi atent monitorizat atat de medicul specialist cat si de medicul nutritionist. Uneori crizele copilului sunt provocate de anumiti agenti declansatori: stres, agitatie, plictiseala sau lipsa somnului. Parintii pot tine o evidenta a crizelor pentru a vedea daca se repeta anumiti factori, caz in care se recomanda evitarea pe cat posibil a acestora.