Pu, pu, pu, strici mereu,
Somnul meu, pupaza din tei.
Las' ca mi te prind motato
Si te-oi intreba ce vrei,
Cand ti-oi smulge coada toata
Si te-oi vinde pe cinci lei.

Pu, pu, pu, pu, pu, pu, chiar acu,
O sa-ti viu de hac!
Si-ajungand la tei caciula
Peste cuib capcan-o fac.
Si-apoi, scotocind cu mana,
Prind de gat puiul de drac.

Ha, ha, ha, vezi asa,
Mi te-am prins, ca de mult ti-o coc!
Si la targ ajuns cu dansa,
Printre lume imi fac loc,
Strigand cat ma tine gura,
Sa se-auda-n iarmaroc:

Negustor, pupazi vand,
Marfa mea-i blanda ca un miel.
Dar un mos cu barba deasa,
De unde-o fi fost de fel,
Imi croi cateva bete,
Luand pupaza cu el.

Ajutor, hai sariti!
Hotii, mai, prada-un negustor.
Mosul insa, rupand sfoara,
Zvarle pupaza spre nor,
Si dihania, voioasa,
O porni spre sat in zbor.

Astazi iar, pu, pu, pu, ca un drac,
Sus in tei la noi!
Poti sa canti la noi, spurcat-o
Pana-n veacul de apoi!
Nu mai fac negustorie
Cu motate de-alde voi.